Dragoste Adevarata ep.8

Caii s-au oprit, Pavel, se trezi in mijlocul unei campii, soarele era deja sus si abia in departare se mai vedeau urme de ceata. Cosasii se trezira singuri, au dezlegati caii si le-au dat drumu sa pasca iarba inca abia rasarita si galbuie... Paseau incet printre smocurile de iarba uda; isi dadu brusc seama ce cauta cu acesti cosasi in mijlocul pustietatii, faceau masuratori. Unul dintre ei avea pe o hartie din buzunarul de la piept niste cifre, aparent simplu, dar erau numarul de animale din grajd si cat fan era nevoie. Trebuiau sa masoare mai mult decat intr-un an bogat, se prevedea un an secetso, cel putin asa spuneau batranii la sfat. Au trantit funia pe pamant si cautau din priviri hotarul. Se sfatuiau si in final l-au pus pe Pavel sa ia o legatura de funie si sa numere o mie cinci sute de pasi spre directia din care au venit. Pavel se conforma ordinelor si incepu sa numere de la caruta, ii era frica pentru ca nu pera stia sa numere mult, era o provocare pentru el si dorea sa indeplineasca aceasta sarcina! Numara incet si dupa trei sau patru pasi se oprea sa se gandeasca. Vasile, unul dintre cosasi, trecut bine peste patru zeci de ani, cu mainile groase de la munca, fata arsa de soare si cu gauri in obraz de la varsat de vant, parea cel mai instruit si invatat dintre toti. Statea cu hartia in mana, socotea, calcula si masura din priviri. Pe ceilalti doi i-a trimis si pe ei cu cate o legatura de funie, unul in directia opusa lui Pavel si pe celalalt de-a latul parcelei. Vasile se aseza, inca framantat de ganduri, pe drugii de la caruta si isi aprinse o tigara "Plugar". Cel de-al doilea se indepartase destul de mult, Pavel era abia pe la jumatatea distantei, iar primul era deja in drum inapoi spre caruta! -Ioaneee! Misca-te mai repede. Bate doi pari sa intindem sfoara! Mai avem o tarla de masurat si e tot cat asta, mancam si apoi pornim inapoi la conac!