Obsesia Bitcoinului

Bitcoinul (BTC) este un sistem monetar introdus in 2008, de Satoshi Nakamoto, ca alternativa la monedele existente pe piata. El este folosit exclusiv pe internet si nu este controlat de un organism central, asa cum sa intampla cu valuta din viata de zi cu zi. Mai exact, bitcoin nu se bazeaza pe un emitor central, ci foloseste o baza de date distribuita peste noduri ale unei retele de la egal la egal (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzactiile si se foloseste de criptografie pentru a furniza functii de baza pentru securitate, cum ar fi asigurarea ca bitcoinii nu pot fi cheltuiti decat de cel care îi detine si decat o singură data. Tocmai aceste caracteristici fac improbabil ca vreo tara sau vreo banca centrala sa manipuleze valoarea bitcoin sau sa introduca inflatie prin producerea lor.

Desi a fost introdus mai mult ca o joaca a amatorilor de criptografie, in numai doi ani, aceasta moneda a ajuns una dintre cele mai disputate in mediul virtual, iar un posibil vecin al României, un anume user „laszlo” a facut, in februarie 2010, prima tranzactie reala din lume, cand a cumparat doua pizza pentru 10.000 BTC. In acelasi an, userul SmokeTooMuch a incercat sa converteasca 10.000 BTC in 50 de dolari reali, dar tranzactia a fost un esec, pentru ca nimeni nu i-a raspuns la oferta. La mijlocul anului 2010, piata de tranzactionare a bitcoinului a cunoscut cea mai spectaculoasa crestere valorica. In luna iunie a acelui an, in numai cinci zile, valoarea unui BTC a crescu cu 1000%, ajungand la o valoarea de 0,08 dolari pentru 1 BTC. Iar de aici, puterea acestei monede virtuale a capatat alt sens si si-a castigat atentia intregii lumi. Dupa mai multe urcusuri si coborasului, acum, in anul 2014, Bitcoinul a ajuns sa coste undeva intre 440 si 630 de dolari, dupa cum arata wikipedia. Anul trecut in martie, in lume existau deja 10.800.000 BTC, astfel ca, la preturile curente, valoarea economiei Bitcoin se ridica la peste 370 milioane de dolari.

Mai mult, popularitatea bitcoinului a impus mai multe guverne occidentale sa ia masuri de reglementare a acestei valute, altele si-au extins politicile anti-spalare de bani si in aceasta directie, iar unii politicieni din lume, printre care si romanul Remus Cernea, sustin recunoasterea acestei monede in mod oficial si integrarea acesteia pe piata valutara. Demn de mentionat e ca Cernea a realizat un gest unic in lume atunci cand a anuntat ca accepta donatii in cursa sa electorala la prezidentiale, in ianuarie 2014. Anuntul sau nu a trecut neobservat, primul care a facut o asemenea donatie fiind Horia Vuscan, initiatorul platformei de tranzacţionare BTC din Romania.
Dar inainte de Cernea, si alti romani au luat in serios aceasta moneda. In iunie 2013, patronul unui restaurant a anuntat ca accepta plati in bitcoin. In realitate, omul a precizat ca restaurantul sau nu foloseste bitcoinul ca moneda propriu-zisa. „Pe mine nu ma afecteaza cu nimic, pentru ca restaurantul nu foloseste bitcoinul ca moneda, mie in cont imi intra lei. Se face tranzactia si apoi bitcoinii trec printr-un schimb valutar”, a declarat managerul.

Dacă de exemplu veți dori sa va mutați în Londra și veți cauta servicii de transport gen man with a van London, în viitor vor fi șanse sa puteți plati nu doar cu Lire ci și cu BTC.

Acest sistem monetar abia acum incepe sa-si arate potentialul si n-ar fi de mirare daca peste cateva zeci de ani am asista la integrarea acestui sistem in economia reala a lumii.