Viata virtuala

Am dat azi printr-o intamplare de un site cu adrese de messenger. Am intrat si eu curios sa vad ce prostie mai gasessc si eu pe acolo. Raman surprins cand vad ca foarte multe persoane se inscriu pe asemenea portaluri in speranta ca cineva ii va adauga in lista de messenger pentru a conversa si pentru a se cunoaste mai bine. Eu inteleg faptul ca omul este o fiinta sociala si ca avem nevoie de conversatie sa nu ne plictisim si eventual sa ne "cunoastem sufletul pereche" dar totusi sunt limite nu? Ce faceau stramosii nostrii? Cu 100 de ani in urma care erau retelele de socializare si cum reuseau ei sa se cunoasca intre ei si sa duca o viata perfect normala? Sau sa inteleg ca asta este numai o chestie de orgoliu? De a avea cat mai multi oameni in lista de messenger? De a atrage atentia asupra noastra sau de a fraieri pe cineva? Viata sociala nu exista pe retele online si nici pe vreun portal. A fi social inseamna a iesi in societate nu a sta inchis nopti intregi in fata monitorului in speranta ca cineva va intra in vorba si cu tine si ca o vei duce mai bine si vei avea un companion de vorba. Mi se pare ciudat si eu unul nu as face asa ceva. Da, am cont de facebook, am si eu adresa de messenger si inclusiv cont de twitter dar nu le folosesc pentru a vorbi cu cat mai multi oameni pentru ca ma plictisesc teribil si nu am ce face. Este normala socializarea online pana la un punct dar cand revine din nou in normalitate offline-ul? In offline se petrec cele mai multe lucruri interesante si nici decum in online in pielea vreunui caracter imaginat de tine. Lumea offline este cea care te defineste ca om, ca persoana si iti formeaza caracterul si moralitatea nu pozele, id-urile su conturile de pe retelele sociale.