Ma duc si eu ca orice crestin botezat ortodox in Vinerea Mare la biserica pentru a asculta in liniste prohodul. Sincer, desi nu sunt eu o persoana bisericoasa, prohodul din Vinerea Mare mi se pare cel mai profund moment religios din cadrul unui an calendaristic. Singurul si unicul moment la care particip cu smerenie, cu placerea de a asculta duhovnicul in fata altarului. Ma duc si eu anul asta la biserica cu intentia de a sta la prohod dar am ajuns ceva mai devreme decat deobicei si decat sa stau afara in vant intru si eu ca tot omu in Biserica sa stau macar la caldura. Babetele, babele proaste, ipocritele si as mai putea sa le spun intr-o mie de feluri deja erau prezente la locurile rezervate in grupuri. Cum am intrat toate camerele de "filmat" pe mine: al cui este, ce face, cine este, ce cauta, uite la el, cum arata... si multe alte intrebari si tooate indreptate spre mine. Imi era mie rusine de rusinea lor! Se cade ca in biserica sa te rogi, sa faci altele decat sa barfesti. Si din nou incep sa ma scarbesc si mai tare de ceea ce numesc babele Casa Domnului. In afara faptului ca nu se fumeaza pot sa o compar cu un birt la margine de drum unde cine mai oboseste se opreste sa mai schimbe o vorba cu drumetii deja acolo. De la un moment de smerenie si umilinta am ajuns sa strang din dinti de nervi si am plecat val-vartej cu injuraturi pe varful limbii. Rusine proastelor, si pun pariu ca jumatate sunteti neam cu mine! Huo!!!!
PS. in fotografie este chiar biserica cu pricina!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează-mă!