Nostalgie

De cele mai multe ori avem parte in viata numai de dezamagiri si de oameni care doresc sa te insele la tot pasul. Ma aflu peste hotare deja de 2 luni dar imi pare rau ca am parasit meleagurile pe care am crescut si pe care am copilarit. Am crezut ca oamenii sunt altfel intr-o zona mai dezvoltata, am crezut ca lucrurile sunt mai roz la umbra palmierilor dar am ramas doar cu crezarea. Civilizatia nu inseamna numai infrastuctura ci si o cultura dezvoltata, un spirit civic si un simt al responsabilitatii dezvoltat. Da, am intalnit romani in Spania, romani care se tin maestrii, corecti si civilizati. Nu, nu este asa, sunt foarte putini oameni, conationali plecati peste granita care se pot asemana cu cei de acasa, cu cei care te primesc si glumesc cu tine dar cu bun-simt. Avand in vedere ca provin din Covasna am fost imediat catalogat drept ungur, drept un tradator de tara sau unul fara tara venit sa caute si sa le fure comoara celor deja aflati aici. Asteptarile lor sunt mici, perspectivele lor ingustate iar gandirea inchisa intr-o cutie. Intr-o lume in care minciuna se spune in loc de adevar la TV, in ziare sau in orice alt mod de transmitere mediatica romanii cred cu tarie ca cei de acasa s-au prostit si au ajuns buni de nimic. Singura lor distractie este berea la un bar oarecare sau la cinematograf, unde filmele sunt dublate nu subtitrate(jalnic). Prefera sa stea sa coaca in suc propriu decat sa se dezvolte atat psihic cat si fizic iar cei care afirma ca sunt interesati raman doar cu afirmatia pentru ca nu se incumeta sa invete lucruri noi. Sunt ca niste robotei care merg la munca, mananca si dorm iar a doua zi ciclul se reia la nesfarsit. Aici nimeni nu este sarac, toti sunt bogati si se lauda cu marile lor cuceriri ca ale conchistadorilor din evul mediu. Fericirea are culoare gri pentru ei. Desi sunt constienti de situatia in care se afla nici unul nu se incumeta sa se intoarca pentru ca e prea "rau, mult prea rau acasa si multa mafie", zic ei. Multi povestesc vremurile bune din tara, multi zambesc atunci cand le spui ca ai vrea sa faci o plimbare pe o poteca intr-o padure de brad sau de stejar dar cei mai multi ofteaza si pleaca privirea in pamant. Eu nu vreau sa ma stabilesc aici, nu vreau sa traiesc printre necunoscuti. Chiar daca au sange latin nu sunt inruditi cu mine, nu fac parte din neamul meu, ala romanesc din Covasna. As fugi cu prima ocazie sa imbratisez persoanele drage mie, sa imi sarut iubirea sa beau o cafea facuta acasa si sa stau la povesti cu tovarasi copti si cu mintea limpede. As face asta pentru ca mi-e dor de ei, de ce se intampla acasa, de tot... dar mai ales de ea!