Am stat de vorba cu un calator prin lumea larga, mai exact vestul Europei. Dar nu am schimbat doar cateva vorbe si am stat la povesti cateva ore bune si mi-a fost povestita lumea vazuta sin cabina unui TIR. In asemenea cazuri stai si asculti cu atentie fiecare amanunt si detaliu ce ti se povesteste. Rar ai ocazia de a sta de vorba cu cineva al carui loc de munca este sa conduca si sa strabata tarile Europei si sa vada in fiecare zi o cultura noua, o ideologie noua, institutii noi si politisti in uniforme diferite.
In urma discutiei am aflat ca in strainatate soferii de TIR sunt ca si fratii: se mai injura, se mai si bat dar la final intotdeauna isi impart mancarea si caldura sufleteasca. In parcarile de TIR la fiecare sfarsit de saptamana se aduna sute si sute de soferi pentru pauza obligatorie. In occident cu TIR-ul nu se circula in zilele de sambata si duminica. Deloc. Este o lege scrisa si foarte respectata, amenzile fiind uriase, astfel nimeni nu se risca.
Ascultandu-mi interlocutorul povestind cele 4 luni petrecute in cabina unui TIR de-a lungul batranului nostru continent si prin Marea Britanie din poveste in poveste se ajunge si la subiectul intens disputat despre imigranti si drumul acestora catre tarile foarte civilizate din Vest.
La Dunqerque, in Franta, exista o parcare mare de TIR-uri unde se opresc cei care merg spre port pentru a traversa in Marea Britanie sau cei care vin din respectiva directie si se indreapta spre alte tari europene. Tot aici, langa parcarea de TIR-uri exista si o tabara de refugiati. Am aflat ca in aceasta tabara in afara de dezordine acestia sunt complet echipati pentru o viata extrem de luxoasa, nelipsindu-le nimic, in afara de locuinte permanente din caramida si locurile de munca.
Pasta de dinti, sapun, prosoape, produse de igiena elementare, alimente, paturi termoizolante si multe altele le sunt distribuite refugiatilor pentru a le face tranzitul sau sederea cat mai confortabila posibil. In afara de aceste lucruri ei se mai aprovizioneaza noaptea din vagoanele TIR-urilor cu marfa ce o considera necesara pentru a-si continua linistiti traiul. Mai mult, in locul ramas liber in urma furturilor se face loc altor refugiati care vor sa ajunga in Marea Britanie, nedetectati, clandestin si ilegal.
Toate acestea se intampla noaptea, cea de duminica inspre luni, in timp ce soferi dorm asteptand ora de plecare spre port si feribot. Cea mai simpla metoda de acces in vagoane fiind taierea prelatelor cu cuttere, ca doar plasticul se sectioneaza usor. Au si metode foarte bine puse la punct pentru a pacali cainii de la controalele vamale cu privire la mirosul emis de corpul uman plantand prin vagoane in diverse locuri cat mai indepartate de tovarasii lor ascunsi, prezervative folosite. Deruteaza cainii si autoritatile franceze si sunt lasati soferii sa mearga mai departe.
Partea cea mai proasta e ca nu prea sunt prinsi in Franta, doar daca soferul in timp ce doarme simte miscarea din vagon si se trage singur la control amanuntit vestind vamesii de existenta sigura a unor refugiati, calatori clandestini printre marfurile transpotate.
In Marea Britanie daca soferul este prins cu calatori clandestini primeste amenda de 2000 de lire pentru fiecare persoana transportata in plus, si eventual niste timp la "mititica" pentru trafic de persoane. Oricum nu ai putea face nimic in fata lor oricat de "musculos" esti. Ei simt acest lucru si tin sa iti aduca aminte ca lor nu le pasa de viata lor si sunt multi la numar, chiar langa tine in tabara iar tu iti castigi painea la volan cu un program de lucru care face parcarea TIR-ului pentru pauza un lucru firesc, iar ei vor fi acolo sa te revada si sa te ajute sa iti lipesti prelata cu banda adeviza, dovada a ultimului lor atac. Poti face acest trafic si voluntar, 1000 de lire/persoana transportata e remuneratia, dar risti tot ce am descris mai sus iar daca o faci doar pentru a-i transporta in bratele vamesilor te vor tine din nou minte si te vor astepta cu bratele deschise sa te intrebe de sanatate si sa vada ce iti mai face ochiul vanat, aratand din nou cu degetul spre tabara de langa tine!
Se pare ca aceasta situatie este peste tot in Europa, imigrantii ataca pe orice sau orice lucru aflat in calea lor sau se folosesc de orice siretlic sa ajunga unde vor, cei mai multi dorind sa ajunga in Londra, caci "London" se poate citi pe buzele lor indiferent de cati sunt cei care te ataca.
De asemenea incidente nu prea se aud, nu sunt femei violate in Koln, sunt doar barbati, eventual cu nevestele langa ei, care isi risca viata transportand marfuri, alimentand pofta de consum a occidentalilor. Si a noastra. A tuturor.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a deschis cutia Pandorei, dar sper ca nu a inchis-o prea repede, exact ca in legenda si speranta iese si ea la suprafata sa fie alaturi de oamenii normali care nu doresc altceva decat o viata linistita.
Fotografiile sunt facute in Franta, la un control vamal, dorit de catre sofer simtind in timpul somnului nocturn cum 8 domni de origine araba isi fac loc peste cutiile de carton in vagon dorind sa traverseze odata cu marfa canalul Manecii pentru a ajunge in Manchester.
Scara este tinuta de catre un politist francez, care il asteapta jos cu o pereche de bratari argintii si pentru o scurta declaratie.
"Subsemnatul Ali Baba, zis si Mohamed, declar ca..."
Partea proasta este ca, din cate am reusit sa cercetez pana in momentul de fata, acesti calatori clandestini sunt retinuti doar pentru 24 de ore, nefiind cetateni ai statului Francez nu sunt judecati iar majoritatea avand cereri de azil deja depuse sunt eliberati, autoritatile avand frica de consecinte precum atacul terorist de la Paris, suspiciunile de la Nantes, Lyon sau oriunde altundeva in Occident. Pericolul e real, cercetarile continua!
Intradevar,problema imigrantilor este foarte serioasa.
RăspundețiȘtergere