Scoala, scris, amintire

Sunt pasioant de pixuri, stilouri si a obiectelor de scris. Nu de alta dar avand o pasiune pentru scris mi se pare si normal sa am si o pasiune pentru obiectele cu care imi astern gandurile pe hartie sau mai nou pe blog. Sau retele de socializare. Imi aduc aminte de zilele de scoala si de povestile care le spuneam intre noi cu privire la pixuri cu guma sau pix care sterge. Vai cat de mult imi doream un pix cu guma, unul foarte bun si care sa ma multumeasca la scris. Nu prea mi-au placut atat de mult stilourile pentru ca cerneala se termina repede si era destul de complicat iar pixul tinea mai mult si mult mai usor de folosit. Una peste alta pixurile au cam fost instrumentele mele de scris. Inca sunt pentru ca nu am renuntat la ele dar le folosesc mai rar. Nu am atat timp sa le fac pe toate in scrisul clasic si de aceea prefer sa tastez de cele mai multe ori. Imi este mai usor si mai practic. Dar, una peste alta am auzit de frixion un pix care sterge fara mare efort si fara a fi nevoie de un corector. Nu am folosit niciodata corectorul pentru ca urateste hartia si hartia este oglinda sufletului meu. Frixion asta este pixul care mi'l doream in clasa a V-a, clasa in care am inceput povestile despre viata si gogosile plantate pentru a obtine atentie, copil. Dar sa nu spunem ca numai atunci as fi avut nevoie de el. Un asemenea pix as fi avut nevoie si in perioada de la ziar, conferintele erau destul de greu de urmarit si mai si greseam. Nu e nici o problema pentru ca inca imi doresc un asemenea pix. O sa fiu grozav la facultate, nu de alta dar ma pregatesc inclusiv la master. Hehe ce minte de copil am inca si acum. Grozav, poate ca nu chiar atat de grozav pentru ca am mai crescut si nu m-as lauda cu o asemenea achizitie, in schimb, poate ca as fi mai practic decat cei care sterg si lasa urme urate pe hartie, mai ales pe hartia de examen. Pix care sterge, oare ce mai inventeaza si de ce nu stiam de pe atunci cum se face si cu ce se mananca? Nu eram noi inca destul de copti la minte in 2002 sa mergem la un internet cafe sa cautam pe yahoo, pentru ca inca era yahoo mare si google era abia in faza de proiect, magazin online rechizite cand nici nu stiam cum functioneaza algoritmii de cautare. Treburile cu rechizite scolare erau rezolvate de parinti, nu ca nu mi-ar cumpara mama inca si acum un caiet sau cate o agenda. Sa le fi spus ca vrem frixion ca frixion primeam pe coaja. Eh, am crescut. Acum le cumparam singuri!